miercuri, 15 martie 2017

Recenzie: Opal (Lux #3) de Jennifer L. Armentrout.



Daemon Black este unic.
Când s-a hotărât să-şi dovedească sentimentele pentru mine, a făcut-o într-un mod foarte serios. N-o să mă mai îndoiesc niciodată de el, iar acum, că am trecut de momentele dificile, ei bine… e multă combustie spontană între noi!
Dar nici măcar el nu poate să-şi protejeze familia de pericolul de a încerca eliberarea celor dragi.
După tot ce s-a întâmplat, eu nu mai sunt aceeaşi Katy. Sunt cu totul alta… Şi nu prea ştiu ce o să însemne asta până la urmă. Când fiecare pas pe care îl facem pentru a descoperi adevărul ne aduce mai aproape de organizaţia secretă responsabilă pentru torturarea şi testarea hibrizilor, îmi dau seama cât de uriaşe sunt capacităţile mele. Amintirea celor morţi încă mai dăinuie, ajutorul vine din cel mai improbabil loc, iar prietenii vor deveni cei mai nemiloşi duşmani – dar noi nu vom da înapoi. Chiar dacă rezultatul ne va spulbera pentru totdeauna lumea.
Împreună suntem mai puternici…. şi ei ştiu asta.


Recenzie:


Din momentul in care am inceput sa citesc aceasta serie am stiu ca am gasit ceva de care nu o sa ma plictisesc niciodata,mai ales acum dupa ce am terminat de citit Opal.Sunt un pic socata si am ramas fara cuvinte,chiar daca nu este prima data cand am citit aceasta carte.
Dupa tot ceea ce am citit pana acuma,pot sa spun,sincer,ca a fost un roller-coaster de evenimente nebune,frumoase si intense,pline de urcusuri si coborasuri si multe,multe lucruri care nu pot fi explicate.Dar a fost uimitor sa citesc cum,pas cu pas,povestea a evoluat si s-au intamplat multe lucruri amuzante,in special cand Daemon si ego-ul lui au fost implicati.Da,epic fun.Mi-a placut ca asta a fost unul dintre lucrurile care nu s-au schimbat.
Insa,sunt un pic trista din cauza ca trebuie sa scriu asta:Au fost destule momente triste,in special cele in care Dee si Katy erau una in acelasi loc.Am urat cum erau  lucrurile intre ele.Dar,cumva,lucrurile au inceput sa revina incet la normal,ceea ce a fost foarte,foarte bine.


Dupa tot ceea ce s-a intamplat in Obsidian si Onix,viata lui Katy s-a dovedit a fii ceva ce ea nu se astepta.Sa se transforme intr-un hibrid nu a fost ceea ce a crezut ca se va intamplat vreodata,dar sa-l iubeasca pe Daemon Black a fost ceva usor si simplu pentru Katy,chiar daca ego-ul lui Daemon a fost mai mare ca orice.Insa,in ciudat tututor lucrurile,Katy si Daemon sunt mai fericiti ca oricand,nu doar din cauza relatie lor,ci si din cauza ca fratele lui Daemon,Dawson,s-a intors acasa si totul s-a schimbat din nou.Inca o data exact cand credeau ca totul o sa fie bine,lucrurile iau o intorsatura urata si totul iasa de sub control.
Dar daca de data asta ceva urias se va intamplat?Daca intoarcerea lui Dawson aduce mai multe riscuri in viata lor?

Heck,chiar nu stiu cum sa incep sa explic ceea ce simt acuma,mai ales dupa ce am citit ultimul capitol din aceasta carte.A fost foarte intens si,bineinteles,m-a socat ceea ce am citit.
In timp ce citeam cartea am fost fericita,deoarece am stiut ca lucrurile s-au schimba intre Daemon si Katy,insa,nu ma puteam opri sa nu ma gandesc la ceea ce s-ar putea intampla sau cum lucrurile ar putea sa se intoarca cu susul in jos rapid.EI bine,asta mi s-a intamplat,chit ca am urat acele momente din tot sufletul meu.
Acele momente cand am urat comportamentul lui Daemon?Ei bine,acuma stiu tot adevarul si am uitat despre acele momente rapid si mi-a schimbat parerea.Haha,stiu,stiu!Cand este vorba de Daemon Black nimeni nu il poate ura.

Iubire.Ura.Prietenie.Minciuni.Tradare.Disperare.

De ce am scirs mai sus ca aceasta cartea a fost intensa?EI bine,exista mai multe motive care m-au facut sa cred asta:
1.Dawson s-a intors.
2.Relatia dintre Daemon si Katy.
3.Din cauza lui Dee si a felulului in care se purta-se purta de parca voia sa ii omoare pe toti.A fost destul de intens.
Si 4.Din cauza implicarii a lui Blake,mai ales dupa tot ceea s-a intamplat in Onix din cauza lui.
Si 5..Tradarea de la sfarsitul cartii m-a facut sa vreau sa strang pe cineva de gat.

Ce mi-a placut cel mai mult la aceasta carte?Povestea a evoluat,pas cu pas,de la inceputul series,cumva s-a transformat in ceva care provoaca dependenta,dar nu din cauza lui Daemon,ci din cauza lucrurilor care s-au intamplat.Din cauza luxenilor si a dorintei lor de a supravietuii,din cauza felului lor de a lupta pentru viata lor.Din cauza unor personaje precum Katy-personaje care desi au trecut prin evenimente ingrozitoare nu renunta niciodata.Asta e ceea ce mi-a placut cel mai mult la Katy-in aceasta carte a fost puternica si curajoasa,determinata sa lupte impreuna cu Daemon si sa nu mai fie niciodata o problema pentru ei.
Cumva,in ciudat urcusurilor si a coborasurilor,mi-a placut  sa citesc aceasta carte.Fiecare capitol a fost plin de surprize,bune sau rele,nu a contat.Au fost momente cand am ras cu voce tare din cauza lui Daemon si cum o tachina pe Katy.Sau lucruri simple ca acestea.

Mi-a placut aceasta carte din cauza ca nu a fost simpla deloc.A avut multe complicati si multe momente rele,dar in ciuda acelor lucruri ,a fost plina de lucruri bune,plina de momente fericite si,bineinteles,plina de momente intense.Nu m-am plictisit deloc si nu am vrut sa ma opresc din citit,chiar daca stiam in adancul sufletului ca ceva rau o sa se intample .




Recenziile pentru primele doua volum din aceasta serie le gasiti pe blog: Obsidian si Onix.
Recenzia in engleza: Opal Review.
Goodreads: Opal Review.

Niciun comentariu: