marți, 19 aprilie 2016

My heart..My Soul..And a lot of books.Yikes.



Reason..

De cand am inceput sa citesc,de cand am inceput sa ma pierd in diferite carti-aproape orice fel de gen,am fost intrebata de o mie si o suta de ori de ce citesc sau alte lucruri stupide.
Stiu ca am mai scris despre asta pe blog,insa simt nevoia sa lamuresc un lucru,chit ca persoanele care continua sa imi puna aceasta intrebare zilnic nu o sa citeasca aceasta postare.

De ce citesc?

Cum sa incep sa raspund unei intrebari ca aceasta?Exista oare un raspuns care o sa ii satisfaca pe toti?Sa-i faca sa inteleaga rapid si simplu?Nu este chiar asa usor,deoarece atata timp cat acele persoane nu o sa puna mana pe o carte vreodata,sau nu o sa citeasca povesti care ,datorita mesajelor pe care le ascunda,iti schimba viata.Ei nu vor intelege vreodata ce inseamna sa traiesti mereu cu dorinta de a afla mai multe despre un personaj fictional sau despre ce se va intampla intr-o carte care te tine in suspans,care te face sa iti tii respiratia sau care te face sa simti lucruri care nu ai crezut ca le vei simti vreodata.Carte care te face sa te simti:fericit sau trist;te face sa zambesti sau sa te incrunti;care te face sa razi pana nu mai poti sau care te face sa plangi.Carte care te face sa uiti de tot si toate,care te face sa uiti de probleme sau te ajuta sa te relaxezi.
Un cititor traieste mai multe vieti..Are parte de mai multe aventuri,de mai multe momente incredibile si cunoaste o multime de persoane,chit ca acestea sunt fictionale.



Eu am patit-o de foarte multe ori si cred ca nu sunt singura care a trecut prin asta.

De foarte multe ori am patit sa citesc ceva care mi-a captat atentia,facandu-ma sa uit de persoanele din jurul meu,ceea ce uneori este amuzant,deoarece atunci cand citesc ceva amuzant si incep sa rad sau sa zambesc,ii face pe cei din jurul meu curiosi si pun tot felul de intrebari,amintindu-mi ca nu sunt singura in camera respectiva.
It happens,you know?Yet,i don't really care.

Confuzie..

Inca imi aduc aminte de zilele cand faceam naveta-ori pentru scoala,ori pentru lucru.Imi aduc aminte de felul in care se uitau oamenii la mine cand scoteam cartea din geanta,imi bagam castile in urechii si preferam sa imi vad de lectura mea,in loc sa fac ceea ce facea ei.Unii radeau,altii vorbeau..Altii se uitau pe geam la peisaj..Eu?Eram atat de atenta la ceea ce citeam incat nici macar nu imi dadeam seama uneori ca mai aveam un pic si ajungeam la destinatie.Dar..nu o sa uit niciodata privirile pe care le primeam,de parca ceea ce faceam eu era cel mai ciudat lucru ,de parca faceam ceva atat de rar incat ei trebuiau sa se uite se zece mii de ori la mine,ca si cum se asteptau ca a doua oara sa vad altceva.Amuzant,dar iritant uneori.
Dar..Recunosc ca mie imi placea sa le arat ca nu era o gluma.Pentru ca nu este.Lumea trebuie sa se obisnuiasca cu idea ca mai exista persoane care adora sa citesc.




Nu sunt revoltata..

Scriu asta pentru ca asa vreau eu.Pentru ca simteam nevoia sa ma descarc un pic,chiar daca poate ce am scris mai sus nu prea are sens.Dar poate nu sunt singura care simte aceste lucruri.Keep your head up and do whatever you want.

Stiu,stiu..Nu am mai postat cine stie ce pe blog de mult timp,doar recenzii(in engleza),insa stau cam prost cu ideile,tocmai de aceea nu prea am mai postat cine stie ce.Still,daca inca mai urmariti blogul :Va multumesc din suflet!

Niciun comentariu: