joi, 24 mai 2012

Genul Distopic.

Nu stiu daca ati observat dar in ziua de astazi apar carti gen distopic.Carti in care oamenii sunt obligati sa asculte ceea ce guvernul ordona.Carti in care exista reguli foarte stricte.In care guvernul promite ca tot ceea ce se face este pentru binele oamenilor,dar adevarul este altul.Mie imi plac cartile distopice.Unele au multa actiune.Altele au un subiect care iti arata ca oricat de rea este lumea in care traiesti,se poate si mai rau.As putea sa va dau cateva exemple de carti gen distopic:Legaminte de Ally Condie,Delirium de Lauren Oliver,Legend de Mari Lu.Si multe altele.Fiecare dintre aceste carti au subiect diferit,insa doar un lucru este la fel:regulile impuse de guvern sunt stricte sau orasul in care are loc actiunea a fost afectat de o boala.Sau ceva de genul.Atat in Legaminte ,cat si in Delirium oamenii nu au sansa sa isi aleaga perechea cu care sa isi petreaca restul vietii.Societatea\guvernul se ocupa de asta.Fiecare carte ne ofera cate o poveste pe care nu o putem ignora.Genul Distopic iti ofera sansa sa realizezi cum ar fi viata daca ceea ce scrie fiecare autor s-ar intampla in realitate.Daca ai fi la fel de puternic ca personajul acela ,daca ai face acelasi lucru.Sau daca ai ceda pur si simplu.

In cartile cu subiect distopic ,intodeauna se intampla ceva care sa ii schimbe viata personajului principal.O mica greseala care sa ii arate ca totul este o minciuna.Ca toata viata a fost mintit/mintita.Dar ceea ce imi place cel mai mult este ca personajul respectiv -desi incearca sa inteleaga ce se intampla cu adevarat-intodeauna lupta pentru ceea ce conteaza.Probabil tot ce am scris mai sus nu prea are legatura,insa asta este ceea mi-a atras mie atentia cel mai mult.Am citit destule carti cu subiect distopic si toate au avut cate ceva care sa imi ramana intiparit in minte.Lumea poate fi mai grea.



Am gasit pe Wikipedia ce inseamna cu adevarat genul Distopic.

O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie) reprezintă chiar antiteza unei societăți utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se caracterizează prin prezența uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp ce topos înseamnă „loc“.

Trăsături ale societăților distopice

O societate distopică poate prezenta cel puțin una din aceste trăsături:
stratificare socială, astfel că apartenența la o clasă socială este definită strict și impusă cu forța iar mobilitatea socială este non-existentă.
un singur -stat națiune condus de o elită fără idei democratice
un sistem de propagandă de stat cu programe și siteme educaționale care îi obligă pe cetățeni să adore statul respectiv și guvernul său, în încercarea de a-i convinge că viața lor în acel stat e dreaptă și bună.
O conformare la aceste reguli din partea tuturor cetățenilor și ideea că individualismul e ceva negativ
O figură politică fantomatică ce se află în fruntea acelui stat și pe care oamenii o adoră după ce au fost victime ale unei campanii de cult al personalității, cum ar fi Big Brother din 1984's Binefăcătorul din Noi (roman), sau Tatăl din filmul Equilibrium's
un sentiment de frică sau dezgust față de lumea exterioară.
o părere negativă în legatură cu viața tradițională sau orice formă de religie organizată, considerată primitiva și lipsită de sens.
dominarea unei religii a statului, ex. Death-Worship în Eastasia din 1984 sau Technopriests în The Incal
memoria instituțională care poate șterge în orice clipă memoria individuală
un sistem penal care nu se bazează pe justiție ci folosește tehnici de tortură psihologică sau fizică
absența unor produse de bază, ca de ex. penuria de alimente
o constantă supraveghere din partea guvernului, agențiilor sau Poliției secrete
forțe de poliție militarizată sau forțe private de securitate
interzicerea prezenței lumii naturale în viața cotidiană
construcție a unei realități ficționale în care grupuri largi de oameni sunt obligate sau amenințate să creadă
corupție, impotență sau alte uzurpări ale valorilor democratice
rivalități ficționale între grupuri care de fapt acționează ca un cartel
insistențe ale forțelor din sistem care
susțin că au creat cea mai bună dintre lumile posibile
că toate problemele se datorează acțiunii inamicului și a cozilor de topor sau ale spionilor săi

Trăsături ale ficțiunilor distopice
O poveste spusă selectiv despre o revoluție, un război, o revoltă, efectele suprapopulării, un dezastru natural, o schimbare climaterică ce au adus schimbări dramatice în plan social.
e o narațiune la persoana I, de obicei pagini extrase dintr-un jurnal, un caiet găsit al unui autor, in viață sau mort,
un standard de viață scăzut, sau mai scăzut decât în societatea contemporană. În romanul Brave New World sau în filmul Equilibrium, standardul de viață e mai ridicat decât cel din prezent dar prețul plătit pentru asta e pierderea inteligenței si a emoției.
un protagonist care înțelege că în societatea respectivă e ceva putred
se bazează pe modele din lumea noastră, dar care sunt conduse de o clică, o corporație, un partid politic totalitar etc.
deoarece literatura distopică are loc într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, folosește tehnologie mai avansată decât cea existentă în prezent, dar care e controlată exclusiv de grupul celor care dețin puterea. Grupul celor dominați are la dispoziție tehnologie mai proastă decât cea existentă în ziua de azi.

Familiaritatea este trăsătura esențială a distopiei, lumea acesteia nu e doar neplăcută, ci are unele ecouri din societatea de azi, se bazează pe experiența cititorilor. Dacă cititotorul se identifică cu aceste trăsături și le recunoaște, lectura distopiei se transformă într-o experiență personalizată.

Autorii se folosesc adesea de convenția literaturii distopice pentru a pune în evidență grija lor față de anumite evoluții periculoase și derapaje din societate. Spre exemplu George Orwell și-a extras titlul 1984 din chiar anul în care a scris romanul (1948), pentru a avertiza asupra derapajelor stalinismului.





Sursa: Wikipedia.



Lista cu carti distopice(Mai jos gasiti titlurile seriilor si de cine sunt scrise + daca a aparut la noi in tara sau nu)
-Divergent de Veronica Roth.(A aparut la Editura Leda)
-Delirium de Lauren Oliver.(O puteti comanda de pe site-ul Librariei Online Libris)
-Legaminte de Ally Condie(A aparut la noi in tara la Editura Litera)
-Legend de Marie Lu.
-Eden de Keary Taylor.
-Article 5 de Kristen Simmons.
-Jocurile Foamei de Suzanne Collins(A aparut la editura Nemira)
-The Immortal Rules de Julie Kagawa.
-The Selection de Kiera Cass.
-Razorland de Ann Aguirre.
-Eve de Anna Carey.( A aparut la editura Leda)
-Atingerea lui Juliette de Tahereh Mafi.(A aparut la Editura Leda)
-The Hunt de Andrew Fukuda.
-Struck de Jennifer Bosworth.
-Mindjack Trilogy de Susan Kaye Quinn.
-Across the Universe de Beth Revis.
-The Pledge de Kimberly Derting.
-The Chemical Garden de Lauren DeStefano.

Acestea sunt doar cateva titluri,as putea sa spun ca sunt doar vreo 2-3 pe care nu le-am citit ,dar ele se afla pe lista "to read",si sper ca o sa le citesc in curand.Majoritatea sunt carti care mi-ar placea foarte mult sa apara la noi in tara.Am auzit o gramada de lucruri bune despre ele ,si cand le-am citit mi-am dat seama ca nu sunt exagerate.O sa incerc sa le recitesc si sa fac recenzie pentru fiecare(pentru cele care nu le-am facut recenzia deja-daca doriti sa aflati intrati la Recenzii) .

Prima serie distopica pe care am citit-o a fost Jocurile Foamei,apoi a urmat Divergent.Pot sa spun ca nu am fost dezamagita deloc si sper ca in viitor sa gasesc si alte carti distopice la fel de bune.

4 comentarii:

Crisa spunea...

din moment ce n-am citit nici una din cartile de pe lista probabil nu-mi plac romanele distopice

Blacky spunea...

Sunt sigura ca dupa ce o sa citesti macar o carte de pe lista parerea ta se va schimba.Iti recomand sa incerci Divergent si Legaminte.Sau chiar seria Jocurile Foamei,daca nu ai citit-o deja.

Anny spunea...

Daca nu ai citit nicio carte distopica nu inseamna ca nu iti place genul :P Trebuie doar sa incerci una si pe urma iti formezi o parere...
Eu am citit doar Jocurile Foamei care mi-a placut la nebunie *_* Aaah si seria Uglies, dar nu sunt asa sigura ca sunt carti distopice :-?

Blacky spunea...

In majoritatea cartilor distopice exista un guvern/societate care conduce totul,cel putin cele pe care le-am citit eu.Nu am citit Uglies,asa ca nu stiu cum este,dar cred ca ai observat ca in Jocurile Foamei-cei care organizeaza in fiecare an acele jocuri-fac parte dintr-un guvern si sunt multe reguli.Si da ambele carti sunt distopice.Toata lumea care le-ai citit poate confirma asta.Sau poate exagerez eu,insa asta este parerea mea.